Decizie CRUCIALĂ în școlile din România, după cazurile de violență și bullying. Reprezentant părinți: „Camerele de supraveghere sunt mană cerească!”

Cazul elevului în vârstă de opt ani, care ar fi fost violat de două ori de colegi mai mari, în baia școlii Nicolae Titulescu, a deschis o adevărată Cutie a Pandorei. În plus, acuzațiile de bullying și violență în școlile din România sunt din ce în ce mai multe în ultima perioadă. Pe acest fond de insecuritate în multe dintre unitățile de învățământ, ministrul Ligia Deca a anunțat că s-a decis modificarea legii astfel, încât şcolile să poată instala sisteme de supraveghere fără acordul părinţilor, elevilor majori sau al cadrelor didactice.

În școli, bullying-ul face în continuare victime: trei din zece elevi au fost amenințați cu bătaia sau lovirea, în timp ce unu din patru copii a fost umilit în fața colegilor.

În anul școlar 2022-2023 numărul cazurilor de violență a fost în scădere cu aproximativ 44% față de anul școlar anterior. Au fost raportate aproximativ 5.400 de cazuri de violență. Cele mai multe dintre acestea au fost atac la persoană (aproximativ 73% dintre ele).

În jur de 12.000 de elevi și 88 de profesori au fost sancționați pentru acte de violență în mediul școlar pe parcusul anului 2022-2023, a precizat ministrul Ligia Deca.

„Ne bucurăm când cineva ne fură portofelul din buzunar și putem să apelăm la camerele de supraveghere”

Iulian Cristache, președintele Federației Naționale a Asociațiilor de Părinți, a declarat pentru Gândul că  este nevoie ca de aer de instalarea camerelor de supraveghere în unitățile școlare, unde apar tot mai multe cazuri de violență, sub toate formele ei.

Interlocutorul Gândul a precizat că, dacă acest proiect va fi implementat, vor scădea – cu cel puțin 30-40% – cazurile de violență în școlile din România.

„În momentul în care vrem să ne ascundem de ilegalități, o să spunem de prelucrarea datelor. Peste tot suntem supravegheați, în benzinării, în mall-uri, pe stradă. Ne bucurăm când cineva ne fură portofelul din buzunar și putem să apelăm la camerele de supraveghere. Împreună cu Inspectoratele Școlare, trebuie găsită o procedură prin care să nu se încalce normele și directivele europene, dar noi ne dorim de mult timp așa ceva.

 Erau numeroase dispute și sesizări de la părinți că ai lor copii au fost jigniți, că au fost bătuți sau că s-au bătut între ei. De aceea, avem nevoie de aceste camere! Nu pentru a evalua profesorii, cum spunea și doamna ministru, ci pentru a putea dovedi vinovăția sau nevinovăția celor care se află într-o dispută verbală, fizică și de orice natură.

Noi ca Federație suntem de acord cu așa ceva, dar, da, ministerul trebuie să vină în sprijinul directorilor, pentru că, dacă-i lasă singuri să-și asume – fără să vină cu departamentul juridic în sprijinul lor, cu niște proceduri prin care ei să le respecte la școală –  nu se va întâmpla nimic. Va fi doar o decizie declarativă și nu va putea fi pusă în practică.

Sunt foarte multe acte de violență în școli. Am înnebunit cu toții: elevi, părinți profesori! Nu mai ținem cont de nimic, nu ne mai respectăm. Sunt mană cerească aceste camere de supraveghere audio-video, dacă vor fi introduse! Din punctul meu de vedere, cu cel puțin 30-40% vor fi mai puține cazuri de violență îm școli! Schimbări nu sunt și nu vor fi în școala românească, până nu vom conștientiza cu toții că trebuie să ne responsabilizăm la nivel individual”, a conchis Iulian Cristache.

Supravegherea audio-video încalcă drepturile omului, în cazul profesorilor?

Lorena-Dina Drăgușin, noul președinte al Asociației Elevilor din Constanța, a transmis pentru Gândul un punct de vedere referitor la implementarea sistemului de supraveghere în unitățile de învățământ din toată țara.

„În principiu, suntem de acord cu faptul că este nevoie de supraveghere audio-video din motive de siguranță, atat a elevilor cât și a profesorilor. Este o măsură pentru prevenirea cazurilor de violenta în școli si pentru prevenirea bullyingului, din partea profesorilor sau a celorlalți elevi.

Însă, există o decizie a Convenției Europene a Drepturilor Omului (CEDO) referitoare la acest aspect, care spune că supravegherea audio-video încalcă drepturile omului, în cazul profesorilor”, a explicat eleva.

Înregistrările vor putea fi folosite doar pentru cercetarea eventualelor cazuri de violenţă

Reamintim că, în acest moment, instalarea de sisteme audio-video în clase este permisă doar după consultarea cadrelor didactice, a părinţilor sau a elevilor majori.

Ministrul Educației susține că sistemele pot funcţiona la ore, în clase, pe holuri sau în curtea şcolii, dar și pe hol, în sălile de clasă, la cantină, în salile de sport sau de festivități, în cămine, internate sau în bibliotecile şcolare.

Ligia Deca a spus, într-o conferință de presă, că a considerat necesară modificarea legislației, prin Ordonanță de Urgență, pentru ca şcolile să poată decide instalarea sistemelor de supraveghere audio-video „pentru asigurarea pazei şi protecţiei persoanelor şi a bunurilor, precum şi ca măsură de prevenire a actelor de violenţă din școli.

„Modificarea propusă în proiectul de ordonanţă de urgenţă dă şcolii posibilitatea de a decide, în interesul comunităţii şi, sigur, în funcţie de specific, fără a mai fi condiţionată de acordul părinţilor sau al cadrelor didactice (…)

Practic, şcolile care au instalat un sistem de supraveghere audio-video monitorizează activitatea din sălile de clasă şi îşi asumă răspunderea pentru respectarea prevederilor privind protecţia persoanelor fizice în ceea ce priveşte prelucrarea datelor cu caracter personal”, a declarat Deca.

Înregistrările audio-video nu pot fi folosite pentru a evalua cadrele didactice

Potrivit acesteia, şcolile nu vor putea folosi înregistrările audio-video „în vederea evaluării profesionale a cadelor didactice, iar această interdicţie este prevăzută explicit în lege.”

Şcolile au, în schimb, obligaţia de a pune la dispoziţia organelor de control şi organelor de cercetare penală înregistrările audio-video atunci când situaţia o impune.

„Accesul la înregistrări se asigură numai prin vizualizarea înregistrărilor în baza unei cereri scrise, motivate, adresate directorului unităţii de învăţământ de către părinţi sau de către reprezentanţi ai instituţiilor care au atribuţii privind soluţionarea cazurilor de violenţă”, a mai precizat ministrul Educaţiei.

Ministerul Educației vrea mai mulți consilieri școlari

Printre alte măsuri anunțate de ministrul Educației este și creșterea numărului de consilieri școlari, câte unul la fiecare 500 de elevi.

„Ne propunem, de asemenea, creșterea numărului de consilieri școlari până la atingerea unei norme de maximum 500 de elevi și preșcolari sau de maximum 300 de preșcolari pentru fiecare consilier. Avem în vedere formarea continuă a cadrelor didactice și a consilierilor școlari în ceea ce privește promovarea stării de bine în mediul școlar”, a spus Deca.

Ministrul Ligia Deca a cerut sondaje în școli privind violența

Totodată, până la finalul lunii, toți directorii de învățământ urmează să participe, dacă nu au făcut-o deja, la ore de formare pentru gestionarea cazurilor de violență.

În plus, oficialul de la Educație a spus că a cerut verificări pentru a vedea cum sunt gestionate cazurile de violență din instituțiile de învățământ.

„Această procedură (n. r. – a managementului gestionării cazurilor de violență), care detaliază sarcinile pe care fiecare om din școală le are în caz de violență, stabilește clar pașii și am rugat verificarea prin sondaj, în minimum 15 școli din fiecare județ, a modului în care se respectă prevederile din procedură. Reamintesc, pentru faptele grave de violență din școli, directorul este obligat să sesizeze poliția”, a conchis Ligia Deca.

În zece minute, un copil poate să își piardă încrederea în sine

Specialiștii atenționează că, în zece minute, un copil poate să își piardă încrederea în sine și în ceilalți, iar consecințele pe termen lung asupra dezvoltării emoționale și integrării sociale să fie extrem de grave.

La nivel european, România ocupă locul 3 în clasamentul celor 42 de țări în care a fost investigat fenomenul, potrivit unul raport al Organizației Mondiale a Sănătății (OMS), cu 17% dintre copiii de 11 ani care au recunoscut că au agresat alți elevi cel puțin de trei ori în luna anterioară și cu 23% în rândul celor de 13 și de 15.

Potrivit unor date prezentate de Salvați Copiii, trei din zece copii sunt excluși din grupul de colegi și tot atâția sunt amenințați cu bătaia sau lovirea, în timp ce unu din patru elevi a fost umilit în fața colegilor.

CITIȚI ȘI:

Bullying-ul și mitul psihologului școlii arată cifre îngrijorătoare: Unu din patru copii a fost umilit în fața colegilor. ”Școala nu a prioritizat sănătatea emoțională a copiilor”

Un specialist în educație face PORTRETUL profesorului din zilele noastre: „Am uitat să fim oameni!” Ce spune despre desființarea examenului de BAC